Hazard
Trisam de fiecare data cand ne adunam de prin farmacii de alabastru.Ne placeau decorurile,nu pentru miristea de obiecte fade pe care ne-o propuneau,nici macar pentru liniile si umbrele silnice ale vreunui colt,ci pentru ca aglomerarile ne permiteau sa nu ne mai gasim,dar sa ne tinem totusi de mana printre goluri si absente de lut.
Trisam de comun acord.Stiam amandoi ca e posibil sa nu mai gasim vreodata scena principala in toata acea regularitate prin care jocurile erau puse in scena.Mimam uneori regretul cu acea neputinta de a abslovi pedepsele si pe cei pedepsiti.Mimai uneori greseala doar ca sa nu uiti ca iti este permis sa adresezi o alta replica absurdului.
Cine sa ne pazeasca in continuare?Cine sa ne supravegheze greseala si sa-i dea drumul sa se dezradacineze sub salturi de hazard?
Dar tu sareai capitole deja…
0 Comments